Stresul, in medicina, este o dezvoltare psihica chimica sau emotionala care provoaca surmenaj, ce poate duce la boli psihice. O stralucitoare autoritate asupra stresului, doctorul canadian Hans Selye a identificat 3 faze in raspunsul la stres. In prima faza, de alarma, organismul identifica stresul si se pregateste sa actioneze, ori sa lupte, ori sa scape. Glandele endocrine elibereaza hormoni care sporesc bataile inimii si respiratia, ridica nivelul zaharului din sange sporeste transpiratia, dilata pupilele si incetineste digestia. In cea de-a doua faza, de rezistenta, corpul repara orice stricaciune provocata de reactia de alarma. Pe masura ce rezistenta continua, a treia faza, epuizarea, se instaleaza, si o dereglare inrudita cu stresul poate aparea. Expunerea prelungita la stres, epuizeaza resursele de energie ale organismului si poate duce chiar la moarte.
Doctorii au recunoscut ca oamenii sunt expusi la tot felul de boli daca sunt supusi la stres sporit. Cateva studii de certare au ca tinta modul in care stresul afecteaza sistemul imunitar. Evenimentele negative, cum ar fi moartea unei persoane dragi par sa provoace destul stres pentru a reduce rezistenta organismului la boli. Circumstantele pozitive si evenimentele creatoare de stres slab cum ar fi schimbarea locului de munca sau un copil mic in casa pot afecta capabilitatea unei persoane de a se apara de boli. Sociologii au realizat o lista de evenimente de viata si au dat pentru fiecare o valoare care sa indice gradul de stres. Astfel pe o scara de la 1 la 100 moartea unui partener are valoarea maxima, probleme cu un angajat 23p, pierderea slujbei 47p, inchisoare 63p, o schimbare in obiceiul de somn 16p, divort 73, etc.
Cauze
Desi stresul poate exercita o anumita influenta asupra receptibilitatii sau a progresului unei boli cum ar fi o raceala sau poate cancerul afecteaza unele dereglari in mod direct. Oamenii de stinta atribuie in cea mai mica parte acest efect la istoria evolutiei motivand ca la un moment dat oamenii au trebuit sa traiasca cu amenintari fizice constante din partea animalelor salbatice si a elementelor, bineinteles din partea celorlalti oameni si ac organismul s-a dezvoltat intr-un fel care l-a ajutat sa faca fata stresului psihic. Inima bate mai rapid, tensiunea creste si alte sisteme ale organismului se pregatesc sa se intalneasca cu amenintarea. Cand o persoana actioneaza pentru a face fata amenintarii aceste sisteme se reduc la normal. Fuga sau lupta-asa numite reactii de lupta-sunt amandoua moduri reusite de a face fata multor amenintari fizice.
Problemele apar cand corpul se pregateste, asa cum am descris, sa faca fata pericolului dar nu poate. De exemplu, cand esti prins in trafic, stresul poate face corpul sa se pregateasca de fuga sau lupta, dar cand nu poate actiona sistemele organismului devin supra active. Repetate experiente similare de aceasta natura frustranta pot duce la conditii de hipertensiune. Multi alti determinanti pot duce la dereglari inrudite cu stresul. Printre aceste investigatii se afla un tip de comportament, pe care oamenii de stinta l-au numit tipul A. Un termen adresat persoanelor predispuse bolilor arterei coronare. Niste cercetari pretind ca tipul A de viata care este caracterizat prin intensitate competitiva si greu directionabla, este sociat cu o crescuta incidenta a mai multor dereglari inrudite cu stresul. Persoanele de tip A sunt uneori numite obsedate de munca. Oricum tot mai multe studii recente indica ca somerii si muncitorii cu program prelungit sunt la fel de predispusi, chiar daca se comporta competitiv sau nu si ca unii oameni pot face fata la mai ult stres decat altii, fara a se imbolnavi.
Tratament
Tratamentul DPTS este uneori limitat la decoperirea simptomului fizic particular implicat, de exemplu, hipertensiunea poate fi controlata medicamentos. Terapiile ce implica meditatia, yoga si alte metode de relaxare pot ajuta o persoana sa descopere sursa stresului sau sa invete sa-i faca fata mai eficient. Combinatiile de exercitii fizice si terapie psihica sunt uneori recomandate, dar tot mai des permanentele schimbari in stilul de viata sau in stilul de lucru, sau a schimbarilor temporare, cum ar fi vacantele, pot fi folositoare in alinarea stresului.
<<< INAPOI LA CUPRINS
Stresul - cauze, tipuri, tratament
SALA CULTURISM FITNESS AEROBIC BODYBUILDING TAE-BO SOLAR AUTOAPARARE
SALA CULTURISM FITNESS AEROBIC BODYBUILDING TAE-BO MASAJ SOLAR AUTOAPARARE
